Fii conştient de subconştient pentru a evita sa traiesti inconştient

the-mind-300x256Cu totii suntem mai mult decat constienti de faptul ca suntem persoane relationale drept urmare unul din scopurile noastre este acela de-a creea relatii. Fiind cu totii diferiti insa, si gradul in care socializam difera de la individ la individ astfel ca unii sunt mereu inconjurati de oameni si acapareaza discutiile fara niciun efort, altii insa abia daca au doi-trei prieteni iar implicarea in discutii se rezuma la strictul necesar. Curiozitatea mea despre oameni este, printre altele, sa aflu nu de ce suntem diferiti, ci in ce masura suntem constienti de ceea ce ne determina sa actionam sau sa ne comportam in felul in care o facem. E vorba de o imagine scazuta de sine? de niste preconceptii pe care le acceptam din comoditate si teama de nou? sau din lipsa cunoasterii de sine ?

Pentru ca toate variantele de mai sus atrag rezultate care ne frustreaza de cele mai multe ori, ma intreb de ce sunt asa de putini cei care reusesc sa-si depaseasca limitele, sa-si schimbe comportamentele, sa accepte o schimbare care le poate imbunatati viata ? Ce rol au constientul si subconstientul in toate acestea si in ce masura depinde schimbarea de noi?

In primul rand haideti sa vedem ce sta la baza fiecarui nivel de gandire.

Constientul este acea parte a mintii care analizeaza, compara, face planuri pe termen lung, creeaza visuri, gandeste in perspectiva si nu se limiteaza la momentul prezent. Mintea constienta cauta mereu argumente si motivatii pentru a iesi din zona de confort si pentru a produce schimbari.

Subconstientul este partea mintii care poate fi comparat cu un hard de memorie sau cu pilotul automat al unei masini. In cazul hardului, acesta memoreaza toate imaginile copilariei si comportamentele parintilor care se intiparesc in minte si se manifesta doar in baza acelui registru sau program care odata instalat in calculator, ruleaza in acelasi fel. La fel si in cazul pilotului automat, o data ce am setat anumiti parametri, totul se desfasoara in conformitate cu acele setari.

Ce mi se pare foarte interesant, este faptul ca desi constientul e responsabil de actiunile, faptele si alegerile noastre, acesta este utilizat conform studiilor doar aprox. 10% comparativ cu 90% cat reprezinta subconstientul. Asta inseamna ca in marea majoritatea cazurilor noi alegem si decidem pe baza a ceea ce se afla in subconstientul nostru si atunci se explica si comportamentele noastre. De ex : daca un tanar a fost mereu marginalizat si exclus din cercurile de apartenenta din cauza ca era balbait, acel copil si-a format imaginea ca balbaiala il va impiedica sa-si faca prieteni sau sa fie apreciat iar pentru a evita durerea pe care a simtit-o in diversele situatii cat a fost mic, va evita petrecerile, grupurile care necesita multa conversatie sau functii care presupun vorbitul in public. Acest comportament nu reflecta insa ceea ce-si doreste tanarul, el nutrind catre socializare, prieteni si relatii, ci este doar o reflectie a imaginii de sine care i s-a intiparit in subconstient si in baza caruia el actioneaza. Mintea lui insa nu a fost supusa autocunoasterii si identificarii cauzelor care-i determina comportamentul, astfel ca ori de cate ori constientul ii prezinta tanarului o ocazie de-a-si imbunatati acest aspect, subconstientul o vede ca pe o stare conflictuala si incepe sa-i deruleze tanarului toate imaginile si greutatile cu care s-ar putea confrunta in cazul in care paraseste zona de siguranta, impiedicandu-l astfel sa adopte alt comportament decat cel obisnuit care este de autoaparare.

Prin urmare, desi constientul semnaleaza ca ceva nu e in regula si incearca sa preia conducerea prin argumente logice, rationamente si comparatii, se creeaza un conflict intre constient si subconstient iar cel din urma, pentru ca e rigid si nu vrea sa paraseasca zona de confort, vine cu tot bagajul emotional care reprezinta acel 90% si reuseste sa ne mentina in aceeasi stare si sa se opuna schimbarii.

Ce e de facut asadar cand am devenit constienti de acest conflict interior care ne impiedica sa ne dezvoltam ? Ei bine, mai intai e important sa ne stabilim un scop pe care sa ni-l dorim cu tot dinadinsul sa-l ducem la indeplinire si in baza caruia sa actionam. Astfel, incepem sa adoptam comportamente noi care sa devina parte din noi si in baza caruia subconstientul poate actiona fara interventia constientului. Nu e de ajuns sa ne DORIM sa fim sociabili, trebuie sa ne infruntam temerile, sa ne dam sansa sa cunoastem si sa ne facem cunoscuti, deci sa ACTIONAM. Daca reusim acest lucru si am creat un program nou care determina un comportament nou si implicit efectele/rezultatele pe care ni le-am dorit, inseamna ca am schimbat setarile pilotului automat si nu-i mai permitem sa actioneze in baza registrului din trecut, ci in baza registrului creat constient in prezent si care urmareste tinte clare.

Cunoasterea de sine reprezinta asadar unul dintre pilonii de baza care ne ajuta sa devenim constienti de cauzele care ne determina sa actionam intr-un anumit fel, sa identificam ce anume ne limiteaza deciziile si care sunt fricile/credintele care nu ne permit sa ne dezvoltam. Astfel, pentru a trai constient si in armonie cu mintea, trupul si spiritul nostru, dar si pentru a evita o viata in care sa ne luptam cu cei din jur fara sa realizam ca lupta e doar a noastra, e nevoie de ( AUTO )CUNOASTERE, DORINTA si ACTIUNE. Nimeni nu e raspunzator de ceea ce suntem sau facem, decizia ne apartine iar reultatele reflecta fara doar si poate nivelul de constientizare in baza caruia actionam.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s